Constructivismul rus si high-tech-ul de azi - ambele niste arte "militante".
Totusi, ultima, oarecum cu respect pentru om - pentru ca adesea deriva dintr-o forma de "mestereala" si manualitate (undeva la originile preindustriale...).
Arhitectura dusa ca o politica -> cu false argumente sunatoare...
(ganduri la expozitia Renzo Piano de la Paris)

(notatie explicativa de mai tarziu):

Ma gandeam atunci la moda (pe care o aplică si Piano) de a pune langă proiect tot felul de "justificari" care sunt doar pseudo-tehnice, ca un fel de praf-in-ochi electoral, ca in cazul politicienilor. Un fel de statistici "coafate". Cu orice pret, pare ca trebuiesc gasite argumente tehnice (statice, de ventilatie, etc.) pentru a da celebra (deja) JUSTIFICARE necesara proiectului. De ce justificare? Arta nu mai are voie sa fie arta? De ce simuleaza a fi industrie, cu toate ca evident, ramane tot arta? Momentele esentiale in crearea unui proiect frumos, fie si unul high-tech, sunt tot cele in care irationalul artistic ne impinge sa luam anumite hotarari. Detaliu construcitv - determinat de statica. Da, dar de ce exact asa si nu altfel? (exista totdeauna multe solutii tehnice!) - pentru ca arta ne insufla solutia. Tehnica e doar o tema, ca atatea altele in istoria culturii.